Acum câțiva ani (în 2008, mai exact), Steaua (pardon, FCSB) a jucat în turul 3 preliminar al Ligii Campionilor cu Galatasaray Istanbul, miza fiind participarea în grupele Ligii Campionilor. Iată pe ce s-au bazat atunci cele două echipe:
– Galatasaray: zece jucători prezenți la Euro 2008, dintre care opt au jucat în semifinale; două achiziții importante – Morgan de Sanctis de la FC Sevilla și Harry Kewell de la Liverpool; un nou antrenor care abia aștepta să-și confirme valoarea.
– Steaua: Becali a cerut sprijin divin, sperând în ajutorul noului echipament, care avea pe interior o cruce. „Eu mizez pe principiile mele de viață: e postul Sfintei Maria și îi cer ajutorul Maicii Domnului, că turcii sunt musulmani și îi bate Dumnezeu”, a declarat atunci ciobanul.
În concluzie, Galatasaray s-a bazat pe jucători și pe tactică (așa cum face orice echipă profesionistă), iar Steaua pe crucile imprimate pe echipamente și pe Maica Domnului. În mod surprinzător, tactica a funcționat iar Steaua s-a calificat în grupele Ligii Campionilor. Așa că îi propun lui nea Gigi să folosească mereu această „tactică”, pe care să o îmbunătățească în halul următor:
– să acopere stadionul Stelei și să-l transforme în Capela Sixtină.
– să schimbe numele stadionului în „Grădina Edenului”.
– banii de pe bilete să intre direct în cutia milei.
– jucătorii Stelei să nu vină la stadion cu mașinile, ci pe jos, în pelerinaj.
– galeria să scandeze doar imnuri religioase și, din când în când, melodia trupei Scooter, „Fecioara Maria (I Like It Loud)”.
– în locul lozincilor pline de obscenități și injurii, fanii steliști să strige doar „Tămâie, Galata (Dinamo, Rapid, etc…)”.
– instalația de nocturnă să fie înlocuită cu lumânări și candele; tribuna oficială să fie înlocuită cu un amvon, unde să fie amplasate și câteva cadelnițe pentru diversitate.
– banca de rezerve să fie înlocuită cu un altar, jucătorii fiind obligați ca, pe parcursul întregului meci, să stea doar cu fața spre acesta și să se închine încontinuu.
– antrenorul să dea indicații jucătorilor săi doar la confesional; indicațiile să cuprindă întotdeauna pilde din „Noul Testament”.
– conferințele de presă ale oficialilor clubului să se numească „liturghii”.
– cantonamentele Stelei să aibă loc numai la mănăstiri și să dureze câte 40 de zile.
– antrenamentele jucătorilor să se numească slujbe și să însemne doar post și rugăciune; înainte de fiecare antrenament, toți fotbaliștii să fie botezați obligatoriu în țâșnitoarea de la vestiar.
– în timpul liber, steliștii să se distreze învățând „Crezul”, pe care să-l recite atunci când dau declarații presei.
– pentru că banul e „ochiul dracului”, primele de joc ale jucătorilor să fie formate doar din porții de colivă și anafură; cine înscrie goluri, va primi ca bonus un parastas preventiv; cine înscrie autogoluri va fi dat pe mâna Inchiziției și ars pe rug.
– regulamentul de ordine interioară să fie înlocuit cu cele zece porunci.
– fiecare jucător al Stelei să poarte barbă și să-și lase părul lung; cine nu are păr, să și-l deseneze cu carioca pe chelie.
– autocarul Stelei să se numească „Arca lui Noe”.
– în locul listelor cu jucători, crainicul stadionului să citească pomelnicul, iar obișnuitele comentarii din timpul meciurilor să fie înlocuite cu pasaje din „Biblie”.
– în loc de arbitri să fie aduși preoți, care să împartă iconițe în loc de cartonașe galbene sau roșii; în loc de fluier, preotul-arbitru central să fie echipat cu o toacă.
– avertismentele verbale să fie înlocuite cu scurte spovedanii, iar cei care faultează să fie stropiți cu aghiasmă și iertați, doar dacă se vor căi pentru păcatele lor.
– jucătorii eliminați să fie trimiși nu la vestiare, ci în iad; jucătorii suspendați să aștepte în purgatoriu revenirea lor pe teren.
– atunci când steliștii vor fi faultați, să întoarcă neaparat și celălalt obraz; eventualele înjurături la adresa adversarului să fie înlocuite cu binecuvântări.
– jucătorii să nu mai fie deposedați de balon ci de Necuratul, de aceasta putându-se ocupa preotul-arbitru observator.
– lovitura liberă să se numească lovitură de pedeapsă divină, penalty-ul – Armagheddon, aruncarea de la margine – reîntoarcerea la calea cea dreaptă.
– începutul meciului să se numească Geneza, finalul – Apocalipsa iar pauza dintre reprize (momentul în care jucătorii părăsesc terenul) – Exodul.
– în timpul partidei să fie permisă doar o singură schimbare, cel înlocuit primind 30 de arginți.
– meciurile din deplasare să poarte numele de cruciade; jucătorii Stelei să atace numai cu fața către răsărit, chiar dacă la pauză se schimbă porțile.
– meciurile să nu aibă loc niciodată duminica sau în oricare altă zi de sărbătoare.
– echipa Stelei să fie formată din doisprezece jucători (în amintirea Apostolilor), cu Bănel Nicoliță readus la echipă pe post de Iuda.
– echipamentul Stelei să fie de culoare neagră, singurii sponsori ale căror sigle vor putea sta la vedere fiind firmele de pompe funebre.
– numerele de pe tricouri să fie înlocuite cu cruci.
– poarta Stelei să fie numită „Poarta Raiului” iar portarul să-și schimbe numele în Sfântul Petru.
– antrenorul să se numească oficial Prea-Fericitul X iar patronul, Papa Gigi (jucătorii i se vor adresa doar cu „Bre Tatăl Nostru”).
– adversarii Stelei să fie numiți farisei; aruncatul brichetelor către ei să fie înlocuit cu aruncatul pietrelor, după exemplul Mariei Magdalena.
– președintele Federației Române de Fotbal să fie cunoscut steliștilor sub numele Pilat din Pont iar cel al Ligii Profesioniste de Fotbal – regele Irod.
– stadioanele echipelor Dinamo și Rapid să fie numite Sodoma și Gomora.
– fiecare jucător al Stelei să facă parte din corul unei biserici. Cine nu are voce, să fredoneze doar „tă-tă-tă-tărără-tă-tă”.
– blaturile să existe în continuare, dar numai pentru prepararea colacilor și a pascăi.
– fiecare jucător al Stelei să fie obligat să-și iubească aproapele, atât timp cât se protejează și nu face „curvăsăraie”; jucătorii să nu stea niciodată prea aproape unii de alții, pentru a evita implicațiile homosexuale.
– în timpul liber, niciun fotbalist de la Steaua să nu preacurvească, ci să curvească în limite normale.
– toți steliștii să își caute neveste cuminți, bisericoase, harnice, decente și neaparat virgine; dacă nu găsesc, se pot delecta zilnic cu păcatul lui Onan, cu pauză de odihnă duminica.
– orice stelist care se va transfera în rai mai devreme decât era programat să pună o vorbă bună pentru foștii săi coechipieri.
– Bănel să fie exorcizat săptămânal, doar pentru a nu-i trece prin cap să-și depășească norma de autogoluri; eventual să fie vopsit în alb, pentru a nu fi confundat cu Satana.
Dacă nici așa Steaua / FCSB nu va avea rezultate miraculoase, recomand celor din conducerea clubului să dea lovitura, transferându-l pe Gigi la o stână. Cât mai departe de fotbal, cât mai departe de politică, cât mai departe de România. Sau, și mai bine, să-l crucifice.
