„Când mă uit în ochii tăi văd jumătatea mea,
Na na na, na na na, na na na na,
Atâta nebunie e în inima mea,
Aș pleca cu tine pe Nibiru de-aș putea” (Simona Nae feat. Juju – „Doi nebuni”) 
Nu obișnuiesc să fiu atent la versurile melodiilor pe care le ascult. Dacă vreau versuri, citesc poezii. Din acest motiv n-am fost atent nici la versurile melodiei Simonei Nae, „Doi nebuni”. Însă, într-o zi, pe când melodia rula la radio, mi-a atras atenția un vers: „Aș pleca cu tine pe Nibiru de-aș putea”. Ce caută Nibiru în melodia Simonei Nae? De ce Nibiru și nu Marte, Venus, Jupiter sau Saturn? Și ce e Nibiru?
Nibiru este o planetă inventată de masonul Zecharia Sitchin, popularizată prin seria sa de volume, „Cronicile Pământului”. Conform lui Sitchin, textele sumeriene susțin că zeii, Anunnaki, provin de pe planeta Nibiru, care se află mult dincolo de Pluto și care revine în sistemul nostru solar odată la 3.600 de ani. Acești Anunnaki au sosit pe Pământ pentru a extrage aur, pe care să îl împrăștie în atmosfera planetei lor. Tot Sitchin este cel care consideră că Pământul, cometele și centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter s-au format din coliziunea planetei Nibiru cu o alta, Tiamat.
Bineînțeles că ipotezele lui Sitchin sunt atât de fanteziste, încât depășesc orice limită a logicii. Ca să nu mai vorbim despre faptul că nici măcar un singur om
de știință n-a fost atât de bătut în cap încât să-i dea dreptate. Însă masoneria a promovat intensiv cărțile lui Sitchin, implicit imaginara planetă Nibiru, din motive lesne de înțeles. Pentru a ne ține departe de adevăr, pentru a nu afla adevărata natură a zeilor precum și locul lor de proveniență, masoneria a lansat ipoteza extraterestră. Cum Sitchin le-a îndeplinit planul cu brio, planeta inventată de el a fost prezentată ca adevăr și promovată corespunzător, pentru a intoxica cât mai eficient creierele maselor. Degeaba s-au chinuit numeroși cercetători să demaște minciunile lui Sitchin; pentru cei mai mulți, Nibiru este o planetă reală, unde locuiesc Anunnaki, căutătorii de aur.
Vorbesc într-adevăr textele sumeriene despre planeta Nibiru? Categoric, nu! Cuvântul „nibiru” nu există în limba sumerienilor. Însă există unul asemănător, „neberu”, în akkadiană, care a fost tradus ca „traversare” sau „punct de tranziție”, referindu-se în special la râuri. De exemplu, într-un text sumero-akkadian, un sat este numit „Ne-bar-ti-Ash-shur”, adică „locul de trecere al lui Ashur”. Un alt text vorbește despre un barcagiu care trecea călători peste apă contra cost, pasagerii fiind nevoiți să plătească „shiqil kaspum sha ne-bi-ri-tim” („argint ca taxă de traversare”). Un text akkadian vorbește despre o campanie militară: „A-ra-mu nakirma bab ni-bi-ri sha GN itsbat” („Arameii au fost sfidători și au luat poziție la intrarea în vad / punct de trecere”). În altul, despre elamiți se spune că „ina ID Abani ne-bi-ru u-cha-du-u” („au tăiat podul / locul de trecere de pe râul Abani”).
În astronomia babiloniană, „neberu” sau „nibirum” este un termen ce reprezintă punctul cel mai înalt al eclipticii (traiectoria anuală aparentă a Soarelui prin constelațiile zodiacului), adică momentul solstițiului de vară. În Enuma Eliș, mitul babilonian al creației, are și alte înțelesuri: Neberu este numită planeta Jupiter (și o dată Mercur), o stea dar și zeul Marduk. Niciunul dintre aceste patru înțelesuri nu se referă însă la o planetă dincolo de Pluto, pe care locuiesc zeii. E drept că toate aceste înțelesuri ale cuvântului akkadian pot crea confuzii, dar acesta nu este un motiv să acceptăm varianta fantezistă a masonului Sitchin, care nu are niciun fel de acoperire.
Ideea lui Sitchin nu este una originală. La sfârșitul secolului al XIX-lea, mulți astronomi au făcut speculații despre existența unei planete dincolo de 
Neptun, care a fost numită Planeta X de către astronomul american Percival Lowell. Descoperite ulterior, nici Pluto și nici Eris nu sunt considerate a fi controversata Planetă X, care a fost echivalată cu Nibiru a lui Sitchin. Deși nu sunt puțini cei care chiar și astăzi cred în existența Planetei X / Nibiru, sondele spațiale Pioneer 10, Pioneer 11, Voyager 1 și Voyager 2 au demonstrat inexistența ei. În primul rând, acestea au determinat mult mai precis masa planetelor pe lângă care au trecut, iar conform acestor mase, discrepanțele în orbitele planetelor au dispărut. În al doilea rând, traiectoriile sondelor spațiale nu au pus în evidență niciun fel de influență care ar putea fi atribuită forței gravitaționale a unui alt obiect mare nedescoperit din sistemul solar.
Chiar dacă nu există nici planeta, nici cuvântul „nibiru”, masoneria promovează excesiv fabulația lui Sitchin. Se știe că această organizație malefică și-a înfipt ghearele și în industria muzicală, fiind un lucru obișnuit ca muzicienii să promoveze simboluri și idei masonice. Așa că n-ar trebui să ne mire prezența inexistentei planete Nibiru în melodia Simonei Nae. Însă de ce este promovată Nibiru și nu altă planetă?
După cum spuneam, inventatul „nibiru” provine din akkadianul „neberu”, cuvânt cu o mulțime de înțelesuri și cu o origine necunoscută. Cel puțin
pentru cercetătorii cu minți limitate. Spre surprinderea acestora, akkadianul „neberu” își are originea în Egiptul antic. „Nebheru” era unul dintre epitetele zeiței iubirii, Hathor, consoarta lui Horus. A fost tradus convențional prin „casa lui Horus”, deși se ignoră un amănunt foarte important: egiptenii antici foloseau același cuvânt pentru „casă” și „soție”. Prin urmare, „nebheru” înseamnă „soția lui Horus”, ținând cont că acesta era rolul zeiței Hathor. Așa cum a observat și Sitchin, anticii echivalau zeii cu corpuri cerești. Pentru egipteni, Venus era planeta echivalentă cu zeița Hathor. În antichitate, Venus era considerată adeseori aducătoare de nenorociri, molime și distrugeri. Miturile egiptene susțin că Hathor / Nebheru a încercat să distrugă omenirea de câteva ori, ceea ce poate fi privit ca un efect al planetei Venus.
Ar putea Venus să fie planeta Nibiru? În niciun caz. În astrologia babiloniană, Neberu este punctul cel mai înalt al eclipticii, iar în Enuma Eliș este ori o stea, ori planetele Jupiter sau Mercur, ori zeul Marduk. Nu există niciun motiv să considerăm Neberu / Nibiru a fi Venus. În plus, pentru a demonta complet minciuna lui Sitchin, pentru mesopotamieni, locul nașterii zeilor Anunna era Duku, care înseamnă „colina sfântă”. Care nu e nici planeta Venus, nici vreo planetă născută din imaginația lui Sitchin.
De ce vor masonii atât de mult să credem în existența planetei Nibiru? De ce este atât de importantă pentru ei? Din moment ce nu există, nu poate fi 
importantă. Ceea ce înseamnă că nu planeta propriu-zisă e cea care contează, ci numele ei. Sau, mai exact, zeitatea pe care o reprezintă. Am arătat deja în Roșia Montană, între maidanezi și viituri că zeița evreilor sioniști (care conduc din umbră masoneria) este Iștar, zeița iubirii la babilonieni, numită Hathor de către egipteni. Prin urmare, Nibiru nu este decât forma americanizată a lui „nebheru”, transformat de akkadieni și babilonieni în „neberu”, epitetul zeiței masonilor. Promovarea intensivă a acestei inexistente planete nu reprezintă decât slăvirea intensivă a zeiței Iștar / Hathor / Nebheru. Motivul e același ca în orice cult: atragerea binecuvântărilor și ajutorului respectivei divinități. Ca amănunt suplimentar, dacă la egipteni „nebheru” era „casa zeului Horus”, pentru Sitchin și adepții săi Nibiru este casa zeilor Anunnaki. Coincidență?
Am ales să ignor tabla masonică de șah din videoclipul melodiei „Doi nebuni”, în care Simona Nae se afișează ca un simplu pion,
însă am întrebat-o printr-un mesaj de ce a menționat Nibiru. Dându-i astfel ocazia de a demonstra ori că este doar o victimă a masonilor ce coordonează industria muzicală românească (puteau să i se impună acele versuri), ori că este perfect conștientă de faptele sale. Am așteptat mult și bine un răspuns pe care nimeni nu s-a obosit să mi-l dea. Din fericire, și tăcerea e un răspuns…
